Asta este fara dar si poate cea mai frumoasa zi din viata mea....ziua in care s-a nascut micul meu print. Am avut o nastere superba....le doresc la toate femeile sa nasca ca mine! Nu pot sa zic ca a fost painless...dar a fost o durere cumva fericita. Greu foarte greu sa descriu, dar sunt convinsa ca exista mame care inteleg perfect cand spun asta.
Am fost extrem de fericita ca am avut contactul acela 'skin to skin'....mi l-au dat in brate sa ne cunoastem....a fost cel mai emotionant moment din viata mea...stiti pentru ce e important momentul ala?
In secunda in care el iasa e cel mai dubios sentiment; pentru ca pierzi cam 5 kg dintr-o data, luand in calcul si lichidul si placenta....eu literalmente ma simteam de parca ceva s-a rupt din mine(lucru care chiar se intamplase) nu era durereos fizic, dar imi venea sa plang....iar cand mi l-au dat in brate....cu el in brate m-am simtit intreaga din nou. Pe langa reintregirea care ti-o ofera, in momentul acela fiecare mama se indragosteste definitiv si irevocabil de puiul ei. Este singura varianta in care eu cred in dragoste la prima vedere:))
Nu este doar o nevoie a puiului de linistire si de reglare a temperaturii, este o nevoie a mamei de siguranta si de reintregire si de liniste interioara si nu in ultimul rand este o nevoie a relatiei, este momentul cunoasterii si al iubirii absolute. Cred cu tarie ca acest moment trebuie sa existe pentru fiecare mama si pentru fiecare pui, stiu ca la cezariene e mai greu, dar trebuie sa gaseasca o metoda sa le ofere asta pentru ca e cel mai frumos lucru pe care il poti trai.
Nu reusesc se inteleg de ce ne-am robotizat asa...de ce femei care ar putea sa nasca natural, aleg in mod deliberat sa nasca prin cezariana, de ce cred ca e mai usor....parerea mea este ca se priveaza singure de cea mai frumoasa zi:). De cateva mii de ani femeile nasc in mod natural copii...si ne-am descurcat atat de bine incat am ajuns la 6 bilioane de oameni pe Terra. Dar aparent, de vreo cateva zeci de ani, nu mai stim sa nastem, nu mai stim alapta, nu ne mai stim creste copii. Eu zic ca continuarea de la acest lucru este una cat se poate de subra noi involuam, si masinariile evolueaza.
Eu una am refuzat sa cred in ce spun altii....si am ales sa cred in noi...in noi 3(eu+bebe Luca+tati Iuiu). Desi mi-au spus ca trebuie sa-mi provoace nasterea medicamentos, apoi ca mai mult ca sigur va fi nevoie de o cezariana, pentru ca sunt foarte stramta si sensibila...am auzit de la doctori....toate variantele in care eu nu pot sa nasc fara ajutorul lor. Sincer, cand mi s-a spus ca probabil voi naste prin cezariana, am plans...nu asa vroiam sa vina pe lume printul meu!
Dar mi-am pus toata increderea in mine si in bebele meu din burtica(inca) si am nascut cu 3 zile inainte de data presupusa si cat se poate de natural....nu au apucat sa-mi faca decat o anestezie locala pe masa de nastere cu 5 minute inainte sa iasa bebe Luca.
E un amalgam de idei stiu...urmatoarele postari vor fi mai clare, dar priviti aceasta prima postare ca o scurta descriere a ce urmeaza :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu